Băutură & mâncare· 7 min citire

Gastronomia românească

gastronomie

gastronomie

Publicat20 sept. 2019, 17:00
Actualizat12 dec. 2019, 21:40

Deși adesea criticată pentru neglijarea principiilor unei nutriții sănătoase, având în vedere consumul la scară largă de grăsimi, sare și tocătură, este, fără umbră de îndoială, pur și simplu gustoasă. Robustețea caracteristică specialităților tradiționale reflectă impulsul hedonist al poporului român în raportarea sa la platourile zilnice.

Există numeroase influențe străine care au format, în timp, identitatea bucătăriei românești. Astfel, și grecii, și turcii, și rușii, și bulgarii și ungurii au contribuit, cu toții, la formarea a ceea ce astăzi s-ar putea numi pe bună dreptate specialități tradiționale românești. Însă, pentru a degusta gusturile și aromele autentice ale acestei bucătării ciudat de viguroase și de apetisante, vizitatorii ar trebui, cu siguranță, să se îndrepte spre regiunile unde, prin intermediul turismului rural, pot pătrunde în mod plăcut în secretele tradițiilor și a produselor românești.

Pe de altă parte, în București există numeroase localuri unde se poate lua masa și care pot satisface curiozitatea culinară a străinilor. Pe lângă deliciile tradiționale de care aceștia se pot bucura, turiștii, în eventualitatea în care nu sunt dispuși pentru experimente gastronomice, se pot rezuma la rutina preferințelor lor culinare cotidiene, întrucât orașul abundă în restaurante unde bucătăria internațională este onorată în mod corespunzător, cu un accent pus pe specialitățile franțuzești, italiene, chinezești, indiene și americane.

Specialități tradiționale românești

Chiftele

Chiftelele sunt definite drept amestec de carne asezonat din plin cu usturoi și verdețuri tradiționale (mărar, pătrunjel), sare și piper, prăjit în formă sferică (sau ovală). Pot fi consumate ca atare sau marinate în sos de tomate cu garnitură de piure sau pilaf. De cele mai multe ori sunt făcute din carne de porc, însă alte variante se referă la chiftelele făcute din carne de vită sau de pui.

Mititei

Făcuți dintr-un amestec de carne tocată de porc, vită și oaie, mititeii sunt rulourile fripte la grătar preferate ale românilor. Turiștii pot constata cu ușurință popularitatea mititeilor când fac turul orașului București, întrucât, variind de la localuri modeste, standuri în piețele în aer liber până la restaurantele cu pretenții, toate locurile unde se poate lua masa includ mititei în meniul propus. Mititeii sunt de regulă consumați într-o generoasă baie de muștar, cu felii de pâine. Pe scurt, este vorba de o specialitate simplă și satisfăcătoare care nu ar trebui trecută cu vederea de către turiștii cu un apetit robust.

Toba

Toba este o specialitate pregătită în mod tradițional în timpul sezonului sărbătorilor de iarnă. Este vorba de un amestec de organe de porc, șorici, urechi, grăsime și aspic, învelite în stomac de porc. Dpă umplerea stomacului, acesta se pune la fiert la foc mic. Apoi, produsul este lăsat să se usuce și servit cu muștar, murături sau în diverse alte combinații.

Drob

Drobul este o specialitate pregătită cu ocazia sărbătorilor pascale, cel mai bine descris ca o plăcintă de miel gătită la cuptor. Conține un amestec de organe în prealabil fierte de miel, ceapă și verdeață și, ocazional, ouă fierte tari întregi. Diverse legume sau sosuri pot fi folosite ca garnitură.

Tochitura

Tochitura este, și ea, în mod tradițional pregătită de Crăciun. Este, probabil, una dintre cele mai revoltătoare specialități românești, cel puțin din punctul de vedere al unui nutriționist convins. Este făcută din carnea porcului proaspăt măcelărit (ocazional, diverse organe pot fi adăugate), prăjită la tigaie în grăsime de porc. Este adesea consumată cu ouă prăjite, telemea frământată, cârnați prăjiți și mămăligă. Murăturile sunt recomandate cu mare căldură.

Sarmale

Sarmalele pot fi definite ca rulouri de foi de varză umplute. Umplutura constă din tocătură (și sarmalele vegetariene sunt o opțiune), iar în loc de foi de varză pentru ambalaj, se poate folosi, după gust, frunze viță de vie sau frunze de ștevie. Pentru a consuma sarmalele ca la carte, turiștilor sunt sfătuiți să comande și mămăligă, și smântână.

Ardei umpluți

Ardeii umpluți sunt foarte asemănători cu sarmalele, în sensul în care umplutura este în mare parte aceeași. Singura diferență se referă la ambalaj: în loc de foi de varză, se folosesc ardeii grași.

Zacusca

Zacusca este un amestec de vinete, bostănei, ceapă, tomate, ciuperci și ardei grași. Este de regulă consumată întinsă pe felii de pâine, și este o ușurare pentru vegetarienii care caută o alternativă adecvată printre secretele bucătăriei românești zacusca poate fi consumată proaspătă, imediat după pregătire, sau poate fi conservată și consumată tot timpul anului.

Ciorba

Ciorba este un termen general care acoperă o gamă amplă de supe acrite cu suc de lămâie, oțet sau borș. Cel mai adesea, ciorba conține un amestec de legume (cartofi, tomate, morcov, ceapă, țelină, ardei) și verdeață și, în funcție de cel fel de ciorbă este vorba, conține și fasole, carne (porc, pui sau vită), pește, orez sau tăieței (un fel de paste tradiționale făcut din aluat nedospit). Ciorba de burtă este, deși diferită ca proces de preparare față de rețeta generală descrisă mai sus, una dintre preferatele localnicilor. Este servită cu mujdei, smântână și oțet.

Răcitura (piftie)

Răcitura, numită și piftie, este și ea pregătită, de regulă, în timpul sezonului sărbătorilor de iarnă. Poate fi făcută din pește, pui, vită, însă cel mai adesea din porc, și este asezonată cu legume și puternic condimentată cu usturoi. Carnea este fiartă în apă, iar produsul este lăsat să se gelatinizeze, ținut fiind la o temperatură joasă.

Saramura

Saramuraeste o specialitate din pește ce constă din pește la grătar sau prăjit lăsat la marinat într-un sos pe bază de saramură. Tocmai saramura este cea care dă aroma specială a acestui fel de mâncare. Pe lângă sare și apă, saramura este îmbogățită cu sos de tomate condimentat cu piper și ierburi aromatice (cimbru și busuioc, cel mai adesea). Turiștilor și se recomandă să consume saramura cu mămăligă, întrucât și localnicii fac la fel.

Deserturi tradiționale românești

Cozonac

Cozonacul este un fel de pâine dulce făcută din aluat dospit. Este delicat aromat cu vanilie sau rom, iar pentru o emoție în plus, este îmbogățit cu răzătură de lămâie sau portocală, stafide, rahat, cremă de cacao și nuci. În mod tradițional, este pregătit de Crăciun și Paște.

Baclava

Turiștii cu un apetit debordant pentru dulciuri pot găsi întotdeauna o alinare în degustarea unei bogate porții de baclava. Este adevărat că acest desert își are originile în bucătăria turcească, însă, având în vedere popularitatea sa printre români, poate fi degustat ca o specialitate locală. Baclavaua este făcută din foi subțiri de patiserie umplute cu nuci și inundate de un sos abundent de miere sau sirop dulce.

Mucenici

Pregătiți și consumați doar pe 9 martie, atunci când românii celebrează sărbătoarea celor 40 de Martiri (mucenici), mucenicii sunt făcuți din aluat dulce crescut și copt (sau fiert) învelit în miere și nuci. Desertul este modelat astfel încât să aibă forma cifrei 8, ceea ce merită notat.

Băuturi tradiționale și vinuri românești

Vinuri

România este un major producător de vinuri și, deși nu este la fel de reputată precum regiunile viticole din Franța sau Italia, de exemplu, se mândrește cu câteva vinuri de înaltă calitate. Fie roșii sau albe, vinurile românești pot foarte bine să însoțească o masă bogată la unul dintre elegantele restaurante din București. Așa-numitele Fetească, Tămâioasă și Grasă sunt unele dintre cele mai recomandabile vinuri. Pe de altă parte, cele mai bune restaurante din București își întâmpină întotdeauna clienții cu o excelentă selecție de vinuri recunoscute la scară internațională.

Țuica

Țuica este o tărie făcută din prune produsă tradițional în România de secole. Este o tărie consumată la scară largă de către localnicii care, aparent, au dezvoltat o uimitoare toleranță la concentrație mare de alcool al acestei băuturi. Străinii, pe de altă parte, sunt sfătuiți să bea cu moderație. Diverse variante regionale ale țuicii se referă la palincă (în Transilvania), rachiu, șliboviță și secărică. Vișinata este o altă specialitate pe bază de alcool, făcută din rachiu, vișine și zahăr. Vișinata făcută în casă garantează autenticitatea rețetei tradiționale.

Socata

Socata este o băutură răcoritoare făcută din inflorescențe de soc, apă, zahăr și drojdie. Dacă este lăsată prea mult la fermentat, poate dezvolta o concentrație semnificativă de alcool, însă, în cele din urmă, este o băutură unică ce nu ar trebui trecută cu vederea de către cei care vor să exploreze colțurile ascunse ale bucătăriei românești.

Bere

Există câteva mărci de bere românească pe care turiștii le pot încerca, deși, de regulă, aceste mărci nu ating popularitatea mărcilor internaționale. Mărcile de renume național sunt Ursus, Timișoreana, Silva și Bergenbeer, doar pentru a da câteva exemple. Oricum, în timp ce explorează scena restaurantelor și a barurilor locale, vizitatorii ar trebui, în mod cert, să încerce berea casei produsă de localurile respective.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Tabu Nightlife și pe Google News